Persoanele care au mai multă vegetație în jurul casei au un risc cu 20% mai mic de a dezvolta demență. La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Universitatea din Stockholm și de la Institutul Karolinska. Legătura este cea mai puternică atunci când spațiile verzi se află la cel mult 100 de metri de locuință.

Cum a fost realizat studiul despre spațiile verzi și demență

Cercetarea, publicată în revista „Alzheimer's & Dementia”, a urmărit aproape 3.000 de participanți timp de 16 ani. Echipa a cartografiat vegetația din jurul locuințelor acestora. În paralel, a monitorizat funcțiile cognitive și emoționale ale participanților și evoluția demenței de-a lungul timpului. Asocierea a slăbit pe măsură ce distanța dintre casă și zona verde a crescut.

Cecilia Stenfors, coordonatoarea cercetării și coautoare principală, spune că rezultatele arată cât de important este mediul din imediata apropiere a locuinței pentru sănătatea creierului și pentru o îmbătrânire sănătoasă.

De ce ar putea proteja vegetația creierul

Autorii propun două categorii de explicații:

  • Factori direcți: mai puțin stres, comportamente sănătoase, somn mai bun, mai multă mișcare și o implicare mai mare în viața comunității.
  • Factori indirecți: expunere mai redusă la zgomotul din trafic, la poluarea aerului și la căldura extremă.

Potrivit lui Stenfors, mediile naturale pot ajuta la refacerea psihologică, pot reduce stresul și pot crește starea de bine. Ea consideră că sănătatea creierului trebuie luată în calcul atunci când sunt planificate orașele și zonele rezidențiale. Autorii recomandă atât protejarea vegetației existente, cât și crearea unor spații verzi accesibile pentru persoane cu nevoi și abilități diferite.

Demența în Europa și în România

În 2025, în Uniunea Europeană trăiau aproximativ 9 milioane de persoane cu demență. Numărul lor ar urma să depășească 14 milioane până în 2050. La nivel mondial, demența este a cincea cauză de deces dintre bolile netransmisibile.

În România, 12.173 de persoane au fost diagnosticate cu Alzheimer în 2024, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Institute for Health Metrics and Evaluation estimează că numărul anual de cazuri va crește de la peste 341.000 în 2019 la peste 577.000 în 2050.

Neurologul Ulf Kallweit, copreședinte al grupului de lucru privind influențele mediului din cadrul Academiei Europene de Neurologie, spune că atât mediul imediat, cât și modul în care sunt organizate locuințele influențează somnul și sănătatea creierului în general.