Anumite tipare ale proteinelor din sânge sunt asociate cu stilul de viață și cu riscul de a dezvolta ulterior boli cronice precum diabetul de tip 2, boala renală și bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC). Rezultatele au fost prezentate la congresul American Society of Human Genetics (ASHG) 2026. Cercetătorii consideră că aceste profiluri ar putea ajuta, pe termen lung, la identificarea mai timpurie a persoanelor care au nevoie de prevenție.

Cum reflectă proteinele din sânge stilul de viață

Chestionarele arată ce declară oamenii despre alimentație, mișcare sau fumat, însă nivelurile proteinelor din sânge pot indica felul în care aceste comportamente influențează organismul. Concentrațiile proteinelor variază în funcție de comportament și de mediu, ceea ce le face un posibil indicator al proceselor interne. Echipa a măsurat mii de proteine din plasmă și a căutat tipare legate de cinci dimensiuni: alimentația, greutatea corporală, activitatea fizică, fumatul și stilul de viață în ansamblu.

Participanții au fost urmăriți aproape 16 ani. Cei cu profiluri proteice asociate unor obiceiuri mai sănătoase au dezvoltat mai rar diabet de tip 2, boală renală și BPOC. Tiparele proteice au îmbunătățit estimarea riscului față de datele tradiționale despre stilul de viață: un tipar asociat obezității a semnalat risc crescut și la persoane care nu erau încadrate ca obeze după măsurătorile standard. Comunicatul ASHG din 21 octombrie nu precizează numărul participanților sau cohorta din care provin datele.

Proteine versus profil genetic

Într-un studiu anterior, aceeași echipă a comparat capacitatea proteinelor din sânge și a profilului genetic de a anticipa bolile. Spre deosebire de genele moștenite, nivelul proteinelor poate fi influențat de mediu, stil de viață și tratamente. Principalele rezultate:

  • 39.843 de participanți din UK Biobank, urmăriți aproximativ 14 ani;
  • proteinele au prezis mai bine apariția bolilor în aproape nouă din zece afecțiuni, mai ales cardiovasculare, metabolice și imune;
  • profilul genetic a fost mai util pentru majoritatea cancerelor, iar combinarea celor două surse a îmbunătățit, de regulă, rezultatele;
  • cele mai clare semnale au apărut pentru boala cronică de rinichi, diabetul de tip 2 și poliartrita reumatoidă.

Pentru aceste trei boli, analiza proteinelor a identificat cu mare precizie persoanele diagnosticate în următorii trei ani, iar modificările din sânge erau adesea vizibile cu peste zece ani înainte de diagnostic. Rezultatele au fost confirmate într-un grup independent de 841 de participanți din Penn Medicine BioBank, inclusiv la persoane de origine africană. Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare înainte ca metoda să fie folosită în mod curent în practica medicală.