Consultul medical amânat îi poate duce pe sibieni la operație
Amânarea consultului medical rămâne una dintre greșelile care îi pot aduce pe mulți pacienți direct în sala de operație. Conf. Dr. Ovidiu Dorin Bardac avertizează că prezentarea la medic de la primele simptome poate preveni complicații grave.
Conf. Dr. Ovidiu Dorin Bardac, șeful Secției Clinice Chirurgie I din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, atrage atenția asupra unui obicei periculos: mulți pacienți ajung la medic prea târziu, după ce simptomele s-au agravat. Potrivit medicului, prevenția, controalele regulate și informarea corectă pot face diferența între o intervenție simplă și o urgență chirurgicală.
Consultul medical la timp reduce riscurile
Una dintre cele mai frecvente greșeli este amânarea consultului chirurgical din teamă sau anxietate. Dr. Bardac explică faptul că evaluarea precoce permite stabilirea rapidă a diagnosticului și începerea tratamentului în condiții mai bune pentru pacient.
Pentru un consult eficient, pacienții trebuie să aducă documentele medicale relevante, inclusiv analize și investigații imagistice, atât în format scris, cât și digital. Sunt importante și informațiile despre bolile asociate și tratamentele urmate, mai ales cele cu anticoagulante sau antiagregante plachetare, deoarece pot influența strategia operatorie.
Controalele regulate pot preveni boli grave
Medicul de familie are un rol esențial în prevenție, în funcție de sex, istoric familial și factori de risc. Programele naționale gratuite de screening pentru cancer de col uterin, cancer de sân și cancer colorectal pot ajuta la depistarea bolilor în stadii timpurii. Persoanele asigurate de peste 40 de ani beneficiază anual de un consult preventiv pentru evaluarea riscului cardiovascular, oncologic și metabolic.
În funcție de profilul fiecărui pacient, pot fi recomandate ecografii abdomino-pelvine, tiroidiene, mamare sau Doppler vasculare. Pentru fumătorii de peste 50 de ani ori foștii mari fumători, screeningul anual prin tomografie computerizată toracică cu doză redusă poate salva vieți.
Simptome precum oboseala extremă, mai ales dacă persistă peste 2–3 săptămâni, nu ar trebui puse automat pe seama stresului. Ele pot ascunde afecțiuni oncologice, tulburări endocrine, anemii severe sau apnee în somn și trebuie evaluate medical.
În chirurgia programată, pacientul poate fi pregătit și optimizat metabolic, iar riscurile sunt mai mici. În schimb, operațiile de urgență implică adesea incizii mai mari, recuperare mai lentă și un organism deja afectat de stres fiziologic acut.
