Un consum mai mic de alimente ultraprocesate a fost asociat cu ameliorarea simptomelor depresiei, potrivit unui studiu publicat în revista științifică JAMA Psychiatry. Când participanții au urmat o dietă cu mai puține astfel de produse, scorul mediu la chestionarul PHQ-9, folosit pentru evaluarea depresiei, a scăzut de la 8,68 la 5,53 puncte.

Cum a fost realizat studiul despre alimentele ultraprocesate

În studiu au fost incluși 20 de adulți diagnosticați cu depresie, care consumau frecvent alimente ultraprocesate și aveau cel puțin o problemă metabolică, cum ar fi excesul ponderal, hipertensiunea sau rezistența la insulină. Studiul a fost finalizat de 19 dintre ei, iar vârsta medie a participanților a fost de 44 de ani.

Participanții au urmat, în perioade diferite, atât alimentația lor obișnuită, cât și o dietă săracă în produse ultraprocesate. Ca alți factori să nu influențeze rezultatele, li s-a cerut să nu își schimbe tratamentul, programul de somn sau nivelul de activitate fizică.

  • Consumul de alimente ultraprocesate a scăzut cu peste 85% în perioada dietei modificate.
  • În aceeași perioadă, simptomele depresive și cele anxioase s-au redus.
  • Exemple de astfel de produse sunt băuturile carbogazoase îndulcite, mezelurile, dulciurile ambalate și unele produse de patiserie.

Autorii studiului precizează că numărul participanților a fost foarte mic și că rezultatele nu dovedesc că renunțarea la alimentele ultraprocesate tratează depresia. Sunt necesare studii mai ample pentru a afla dacă îmbunătățirea s-a datorat reducerii acestor produse sau altor schimbări din dietă.

Legătura dintre alimentație și sănătatea mintală

Specialiștii iau în calcul mai multe explicații posibile. Unele produse ultraprocesate conțin puține fibre, vitamine și minerale, nutrienți necesari și pentru funcționarea creierului. Cercetătorii studiază, de asemenea, efectul alimentației asupra microbiomului intestinal, a inflamației și a stresului oxidativ.

Michelle Routhenstein, dieteticiană specializată în cardiologie preventivă, subliniază că procesarea nu face automat un aliment nesănătos. Ea recomandă ca alimentele să fie evaluate după valoarea nutritivă și după rolul lor în dieta de ansamblu. Legumele congelate, conservele de pește sau de fasole și fulgii de ovăz sunt exemple de produse procesate cu valoare nutritivă ridicată.

Experții recomandă schimbări treptate în locul unor restricții greu de respectat. Băuturile îndulcite pot fi înlocuite cu apă, iar dulciurile ambalate cu fructe, nuci sau iaurt simplu. Potrivit lui Routhenstein, scopul nu este o alimentație complet lipsită de produse procesate, ci consumul mai multor alimente bogate în fibre, proteine, grăsimi sănătoase, vitamine și minerale.