AVC-ul lacunar, unul dintre cele mai frecvente tipuri de accident vascular cerebral ischemic, ar putea fi provocat în principal de deteriorarea vaselor mici din creier. Un studiu publicat în revista Circulation indică un mecanism diferit de cel acceptat mult timp, bazat pe îngustarea arterelor mari prin depuneri de aterom.

Cercetători de la University of Edinburgh şi UK Dementia Research Institute au constatat că afectarea microcirculaţiei cerebrale explică mai bine apariţia AVC-ului lacunar. Această concluzie ar putea clarifica de ce tratamentele standard de prevenţie, inclusiv aspirina, au eficienţă limitată la unii pacienţi.

Ce au analizat cercetătorii în studiul despre AVC lacunar

AVC-ul lacunar reprezintă aproximativ 20-25% dintre accidentele vasculare cerebrale ischemice. El apare când una dintre arterele foarte mici din profunzimea creierului se blochează, afectând zone implicate în mişcare, sensibilitate şi funcţii cognitive.

  • Studiul a inclus 229 de persoane care avuseseră fie un AVC lacunar, fie un accident vascular ischemic uşor de alt tip.
  • Participanţii au fost evaluaţi clinic şi cognitiv şi au făcut investigaţii RMN imediat după AVC şi după un an.
  • Cercetătorii au comparat îngustarea arterelor mari cu modificările arterelor mici, precum dilatarea şi alungirea acestora.

Rezultate şi posibile direcţii de tratament

Îngustarea arterelor mari nu a fost asociată cu AVC-ul lacunar şi nici cu agravarea bolii vaselor mici cerebrale. În schimb, pacienţii cu dilatarea arterelor intracerebrale au avut un risc de peste patru ori mai mare de a fi suferit un AVC lacunar.

Aceste modificări au fost legate şi de forme mai severe de boală a vaselor mici, de progresia leziunilor observate la RMN şi de noi accidente cerebrale „silenţioase”, fără simptome evidente. Peste un sfert dintre participanţi au dezvoltat astfel de episoade într-un an, deşi urmau prevenţia secundară standard.

Studiul clinic LACunar Intervention Trial 3 (LACI-3) testează cilostazol şi mononitrat de izosorbid pentru protejarea vaselor mici şi reducerea noilor accidente vasculare. Cercetătorii subliniază că recomandările actuale nu se schimbă deocamdată, iar pacienţii trebuie să continue tratamentul prescris şi controlul factorilor de risc precum hipertensiunea, diabetul, dislipidemia şi fumatul.