Românii ar putea fi nevoiți să muncească mai mulți ani înainte de pensionare, deoarece îmbătrânirea populației pune o presiune tot mai mare pe bugetul de pensii. O instituție influentă care analizează politicile guvernamentale privind bugetul, taxele, pensiile și cheltuielile publice, ale cărei evaluări contează și pentru Comisia Europeană, cere creșterea vârstei de pensionare. Fără această măsură, statul ar putea rămâne fără bani pentru pensii.

Creșterea vârstei de pensionare, cerută după FMI

Instituția se alătură Fondului Monetar Internațional, care a formulat anterior aceeași cerere. Ea recomandă și reducerea excepțiilor care permit ieșirea mai devreme din activitate. Presiunea este mai mare deoarece România are deja puțini oameni activi pe piața muncii față de media europeană.

În prezent, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Mai multe state europene au majorat-o deja la 67 de ani, decizie care a stârnit controverse. Profesorul de economie Cristian Păun consideră nedreaptă pensionarea în jurul vârstei de 70 de ani, mai ales pentru bărbați, a căror speranță medie de viață este de 72 de ani.

Generația „decrețeilor” și pensia medie

Până în 2032, aproape un milion de români din generația „decrețeilor” ar putea ieși la pensie. În prezent, la fiecare zece angajați revin aproximativ opt pensionari, iar în anii următori raportul s-ar putea inversa. Expertul în pensii George Mot avertizează că problema se agravează încă dinainte de 2030, când sunt așteptate între 200.000 și 300.000 de pensionări.

  • 155 de miliarde de lei pe an – necesarul actual pentru plata pensiilor
  • Aproape 200 de miliarde de lei pe an – necesarul estimat într-un scenariu simplificat, cu mai mulți pensionari și pensii în creștere
  • Peste 40% din ultimul salariu – nivelul actual al pensiei medii, care ar putea coborî spre 30%

Potrivit lui Cristian Păun, pilonul 1 al sistemului public de pensii este pe deficit, iar pensiile depind în continuare de contribuțiile celor care muncesc acum. În opinia sa, un sistem echilibrat ar presupune ca pilonul 1, pilonul 2 și investițiile proprii să asigure fiecare câte o treime din pensie.

George Mot susține că majorarea vârstei de pensionare ar fi putut fi evitată dacă guvernele din ultimele trei decenii ar fi luat măsuri pe baza datelor demografice. România îmbătrânește: de peste 30 de ani, numărul nașterilor este mai mic decât cel al deceselor.