Oferirea cuburilor de gheață copiilor pentru a le suge sau mesteca poate deveni un pericol, avertizează medicul pediatru Monica Burlacu. Deși această practică este folosită frecvent în perioadele cu temperaturi ridicate pentru a-i răcori pe cei mici, există riscul ca un copil să înghită accidental un cub de gheață, ceea ce poate duce la blocarea căilor respiratorii.

Potrivit pediatrului Monica Burlacu, tot mai mulți copii primesc cuburi de gheață atât acasă, cât și la terase în timpul zilelor caniculare. Specialistul subliniază că, spre deosebire de lichidele reci, un cub de gheață își păstrează forma mai multe minute, iar dacă rămâne blocat în gât poate împiedica respirația până începe să se topească.

De ce pot fi periculoase cuburile de gheață

Medicul explică faptul că topirea completă a unui cub de gheață poate dura aproximativ 15–20 de minute. În cazul unui copil mic, acest interval poate fi suficient pentru apariția unor consecințe grave dacă respirația este obstrucționată. Riscul este comparat cu cel reprezentat de înghițirea unor obiecte mici, precum monede, baterii sau piese de jucărie, pericole pe care părinții le cunosc deja.

  • Un cub de gheață poate bloca căile respiratorii dacă este înghițit accidental.
  • Topirea completă poate dura aproximativ 15–20 de minute.
  • Copiii mici sunt cei mai vulnerabili la acest tip de accident.

Metode recomandate pentru răcorirea copiilor

În locul cuburilor de gheață, medicii recomandă hidratarea frecventă cu apă, consumul de fructe păstrate la frigider, iaurt rece și alte alimente răcoritoare adaptate vârstei copilului. De asemenea, copiii ar trebui să poarte haine lejere, realizate din materiale naturale, și să evite expunerea la soare în intervalele cu temperaturi maxime.

Specialiștii recomandă ca bebelușii să fie alăptați sau hidratați mai des în perioadele caniculare, iar copiii mai mari să consume apă în cantități mici și regulate, fără să aștepte apariția senzației de sete. Menținerea unei temperaturi confortabile în locuință contribuie, de asemenea, la reducerea riscului de supraîncălzire.

Dacă un copil dezvoltă dificultăți de respirație, somnolență accentuată, apatie sau febră după expunerea la căldură, este recomandată solicitarea cât mai rapidă a asistenței medicale. Medicul pediatru Monica Burlacu subliniază că prevenția și alegerea unor metode sigure de răcorire reprezintă cele mai eficiente măsuri pentru protejarea copiilor în timpul valurilor de căldură.