Atacul de la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița, în care un elev de 13 ani și-a înjunghiat pe 19 octombrie profesoara de Matematică și un coleg, arată că școlile românești nu au mijloace să prevină radicalizarea. Asta susține Costi Rogozanu, profesor de liceu și jurnalist. El atrage atenția că, după 30 de ani de anticomunism, România se confruntă acum cu extrema dreaptă.

Manifestul neonazist al elevului din Bistrița

Ancheta a arătat că, înainte de atac, adolescentul publicase online un manifest de circa 60 de pagini, scris ca un jurnal. În text își declara deschis convingerile neonaziste și ura rasială și spunea că vrea să ucidă „orice persoană care nu e albă”.

  • documentul cuprindea liste cu colegii pe care plănuia să îi înjunghie;
  • elevul plănuia să dea foc cancelariei și să fure arma unui polițist;
  • autoritățile sunt acuzate că au ignorat luni întregi semnalele repetate despre comportamentul lui;
  • potrivit Snoop.ro, școala fusese inclusă în programul SRI de prevenire a extremismului.

Lipsa consilierilor și radicalizarea copiilor

Rogozanu a vorbit despre caz într-o dezbatere moderată de Alexandru Negrici, alături de Elena Trifan, cercetătoare în sociologie și profesoară la SNSPA, și de Vlad Bujdei-Tebeica, politolog și profesor la SNSPA. Profesorul spune că elevii au probleme reale cu bullyingul, dar nu sunt ascultați, pentru că școlile nu au destui consilieri și personal. El l-a comparat pe adolescent cu Anders Breivik, criminalul în masă neonazist norvegian.

Rogozanu consideră că rasismul este foarte răspândit în spațiul public românesc, dar nu a fost tratat ca o problemă. El spune că politicieni din toate partidele au avut discursuri rasiste, violente și sexiste, care îi radicalizează pe copii. A adăugat că observă o fanatizare religioasă tot mai gravă, mai ales în zona neoprotestantă, pe care nu o mai supraveghează nimeni.

„Vorba este principala armă”

Întrebat cum ar reacționa la clasă, Rogozanu a spus că elevii trebuie ascultați și uneori contraziși, iar problemele lor nu trebuie minimalizate. El a vorbit despre violența și intimidarea din grupurile de Instagram și Telegram ale elevilor, despre care adulții nu știu aproape nimic.

Profesorul a recunoscut că nu știe ce ar fi făcut dacă tragedia s-ar fi petrecut în școala lui. El a spus că nu crede în munca individuală și că profesorii nu au acoperire instituțională.